„Atenţie, se naşte un ego”

De multe ori, pofta de a spune povești despre lumea din jur vine odată cu pofta de a face ceva constructiv pentru lumea din jur. Adesea, jurnalismul cetățenesc pornește, de altfel, dintr-un impuls de implicare, de a transforma cuvintele în unelte. Unul dintre tinerii care schimbă realitatea prin jurnalism este Oana Moisil, ale cărei prime articole au fost publicate de TOTB. Oana scrie și pentru Casa Jurnalistului și VICE.

 

Să ne vedem numele sub primele articole e ca hrana de bebeluşi pentru ceea ce se transformă de acum în ego jurnalistic. Un ego pe care trebuie să îl conştientizăm, să-l urmărim cum creşte şi căruia să-i lipim pământul sub picioare de fiecare dată când îşi ia like-urile-n cap şi uită din ce a luat naştere, de fapt. Să-i amintim constant că nu l-am aşteptat, dar dacă tot a venit la pachet cu bravo-urile şi îmi place la nebunie ce ai scris-urile, o să-l acceptăm şi o să facem ce putem mai bine cu el.

Egoul nostru jurnalistic trebuie să nu uite că puterea pe care o avem în degete, când tastăm recunoscători că vom spune Povestea, nu e menită să construiască o scenă de pe care să privim de sus, la ceilalţi. E menită să ridice poduri între minţile oamenilor, să îi apropie, să lumineze adevăruri pe care altfel nu le-ar fi văzut încă, să instige la solidaritate.

Hai, cu grijă şi respect pentru scrisul şi subiectele noastre, să nu ne transformăm egoul ăsta într-un animăluţ însetat de faimă, ci într-unul însetat de sens.

Şi hai, dacă tot vrem să întrebăm şi să scriem lumea din jur, să o facem după ce ne-am raşchetat şi ne-am înecat prejudecăţile şi teama de necunoscut.

Pe Oana Moisil o găsiţi şi pe blogul ei, Oana are o idee.